Istoric

Înainte de deschiderea oficială, lângă viitoarea locație a Şantierului Naval, a fost lansată prima navă de război a Principatelor Române in data de 2 august în Giurgiu, sub numele de „Romania” în prezența lui Alexandru Ioan Cuza, Ministru de Război. Nava a fost cumpărată din Viena de Nicolae Ciocan în anul 1857 şi transformată în navă militară.

Ceremonia oficială de inaugurare a vasului „Stefan cel Mare” a avut loc de asemenea, în Giurgiu la data de 19 februarie 1869, precum şi botezul navei „Fulgeru” care a avut loc la 15 iunie 1874, ceremonie la care a participat Carol I (Regele României).

În conformitate cu înregistrările oficiale păstrate în memoria colectivă a foştilor muncitori de la Șantierul Naval Giurgiu, primul atelier a fost construit în anul 1897. În prima monografie a orașului Giurgiu s-a fost menționat că Șantierul Naval „a fost făcut” în 1910, pentru„reparații de nave”. Se stie ca, incepand cu anul 1910 activitatea de reparatii a santierului a inceput sa se extinda. Santierul incepe sa isi diversifice tipuriile de reparatii care se pot desfasura pe platforma santierului.

Daca la inceput santierul naval a fost considerat un mic atelier pentru putinele nave existente pe Dunare, in anul 1973, santierul cunoaste prima etapa de dezvoltare si modernizare a echipamentelor si cladiriilor existente. De asemenea s-a investit in crearea de noi facilitati si hale, dotate cu toate echipamentele necesare pentru constructia de nave noi. Platforma pe care este situat santierul fiind extinsa la 280.000 mp.

Între 1979-1980, șantierul naval a întâlnit o nouă etapa de dezvoltare și modernizare. Extinderea capacitatiilor de productie era imperios necesara, deoarece productia de nave noi si reparatii cunoaste o crestere accentuata in anii ”80. Hala de constructii corp nave este dotata cu cu instalatie de debitat tip LOGOTOME, aparate pentru sudura semiautomata, ghilotina si poduri rulante. Pentru armarea navelor s-au construit hale care curpind ateliere electrice, ateliere de tubulatura si lacatuserie, toate echipate cu utilaje moderne de prelucrare.

Una din cele mai importante facilitati ale santierului este instalatia de transfer vertical, tip sincrolift, care asigura lansarea la apa sau andocarea navelor pentru reparatii in conditii de siguranta, a fost construita in anul 1985. Aceasta instalatie a fost proiectata si construita pentru nave maritime si nave fluviale . Instalatia este dotata cu o platforma mobila actionata de vinciuri ce lucreaza sincronizat.

In acesta perioada, productia santierului creste vertiginos si se diversifica sortimental. Au fost construite impingatoare de 2*300 CP, 2*800 CP; Statii de pompare plutitoare; Macarale plutitoare; Dragi; Gabare; Pescadoare; Pasagere fluviale etc.

Dupa anul 1989, santierul intra intr-un declin economic sever, din cauza unor conjuncturi politice și economice.

Odata cu infintarea Zonei Libere Giurgiu in 1996, santierul naval a fost impartit si vandut diversiilor investitori interesati. Investitorii au folosit halele santierului ca si depozite pentru diferite materiale si produse.

In 1996 administrația companiei se schimbă, șantierul naval confruntandu-se cu un nou proces de descreştere. Dupa doar 2 (doi ) ani, in 1998 noua administrația declarata falimentul Santierului Naval Giurgiu.

Intre anii 1999-2000 au mai fost doua incercari de a reporni santierul naval, ambele esuand. In aprilie 2002 productia constructiilor de nave a fost complet oprita pe platforma Santierului Naval Giurgiu.

În mai 2002, un investitor român cumpără camerele de construcții montaj, docurile uscate lateral şi sistemul syncrolift de lansare la apa sau andocarea navelor. Santierul este redenumit Shipyard ATG Giurgiu si are 100% capital privat romanesc.

Dupa preluarea fostelor facilitati ale Santierului Naval Giurgiu, cu perseverenta si eforturi financiare significante, managementul societatii reuseste sa gaseasca solutii pentru a reincepe productia de nave noi si reparatii treptat, deoarece fostele facilitati ale santierului erau complet distruse, deteriorate sau incomplete.

In prima perioada a anului 2003 a inceput procesul de reparare a halelor de productie, dar si constructia unor noi unitati de productie, cu scopul de a construi si livra nave fluviale si maritime „ Casco” sau ”La cheie”. De asemenea se ia in considerare cresterea si diversificarea diferitelor tipuri de reparatii care se pot face pe platforma santierului.

Din anul 2002 pana in prezent, conducerea santierului a investit peste 7 (sapte) milioane de Euro in echipamente de ultima generatie si dezvoltare moderna.